Nu ii desfiintati, invatati sa ii respectati!

Adesea tindem sa ii tratam pe cei in varsta  cu un infatuat aer de superioritate, pentru ca spre deosebire de dansii avem mai multe cunostinte in ceea ce priveste tehnologia si societatea actuala si bineinteles o mai mare lipsa de respect fata de cei care ne-au crescut , cei a caror experienta de viata o depaseste pe a noastra de cel putin zece ori.

Ma intristeaza atunci cand merg pe strada, sa vad de departe cum un motociclist grabit reuseste cu greu sa puna frana in ultimul moment, pentru a nu calca pe trecerea de pietoni o biata batranica ce nu se putea deplasa mai repede, abia sprijinindu-se intr-un baston. Bineinteles ca batrana incaseaza urgent cateva injuraturi simtite la maxim, de catre posesorul motocicletei, ale carei cauciucuri erau mult mai tocite ca inainte. Priveam scarbita scena, intrebandu-ma daca vitezomanul realizeaza ca la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, fiecare dintre noi ajungem in locul femeii, asta daca nu cumva destinul nostru primeste o alta intorsatura. Insa nu vorbim aici de cazuri deosebite , ci de evenimente petrecute in legea firii si intalnite la fiecare pas.

A ajunge batran in Romania, inseamna a fi desfiintat. Esti privit ca un aliment stricat ,alterat si deja expirat.Nimeni nu iti respecta existenta, incepand de la drepturi sociale si ajung chiar la varsta si la pozitia ta ca om care ar trebui sa impuna o anumita atiitudine din partea celor din jur. Si ce este cel mai tragic e ca aceasta lipsa de respect apare, in principal, din partea unor pustani care din pacate nu au primit acasa educatia necesara, la timpul cuvenit. Toate aceste jigniri, batjocuri ajung sa creeze frustrari ample in sufletele batranilor, in care ajung sa se infiripe ganduri negre cum ca ar fi trait degeaba, ar fi muncit degeaba, pentru…ce? pentru a cadea in aceasta platitudine dezolanta…

Pe de alta parte, exista si oameni care ajunsi la varsta batranetii, incearca sa si-o traiasca in  liniste, pace si fericire, tinandu-se departe de mizeriile acestei societati.  Zilele trecute urmaream cateva cupluri de batranei, ce se tineau de mana, se plimbau pe aleile unui parculet si se bucurau de vremea incantatoare. Abia atunci am realizat ca sunt unele sentimente care dainuie si peste ani si ca lumina si optimismul din sufletele noastre ne determina sa alegem si alta cale pentru a ne trai viata.